Parcul National Semenic - Cheile Carasului / Asociatia Speologica Exploratorii
| fotogalerie | adrese utile | link | contact |
INDEX
    
ECOTURISM
- Acces in parc
- Harta localizare
- Trasee turistice
- Trasee cicloturistice
- Harta turistica
- Obiective turistice
- Locuri de cazare
DATE GENERALE
- Limite
- Harta administrativa
- Declaratie
- Caracterizare
- Arii protejate
- Proiecte ale ONG
- Cercetare
- Calitatea mediului
PLAN MANAGEMENT
- Scurta descriere
- Arhiva zip / rar
ISTORIC
- Context
- Declarare
- Revizuiri
ADMINISTRARE
- Administratia Parcului
- Consiliul consultativ
- Consiliul stiintific
RESURSE NATURALE
- Importanta
- Flora
- Fauna
- Specii protejate
- Geologie
- Morfologie
- Pedologie
- Speologie
- Hidrologie
- Meteorologie
- Habitate
RESURSE ISTORICE
- Situri de suprafata
- Situri in pesteri
 


  • Rezervatiile din interiorul parcului


» In cadrul Parcului au fost create 10 rezervatii, toate exclusiv in fond silvic constituit pe terenuri stincoase ( neproductiv ) sau zone greu accesibile, fara drumuri forestiere. Cu exceptia Rezervatiei Izvoarele Nerei care a fost creata pentru protectia arborilor seculari, restul rezervatiilor nu au perimetre corespunzator stabilite.
» Principala cauza este ca ele urmaresc limitele parcelelor silvice, fara sa tina cont de elementele naturale reale, ale rezervatiilor mixte ( forme geomorfologice, habitate, hidrogeologie, etc.). O alta problema de la constituirea lor pana in prezent a fost accea ca Amenajamentele Silvice nu au respectat perimetrele stabilite prin OM 1990, astfel ca ele in timp si-au modificat suprafata, amplasamentul si obiectivul de management.
» Obiective existente in 2001 conform Legii 5 / 2000, la care se cunoaste suprafata, fara limite exacte:
REZERVATIASUPRAFATALOCALIZAREA
Rezervatia Naturala Cheile Carasului3.028,30 haComuna Carasova
Rezervatia Naturala Izvoarele Carasului578,00 haOrasul Anina
Rezervatia Naturala Izvoarele Nerei5.028,00 haComuna Prigor
Rezervatia Naturala Cheile Garlistei517,00 haOrasul Anina, Comuna Goruia
Rezervatia Naturala Buhui Marghitas979,00 haOrasul Anina
Rezervatia Naturala Pestera Comarnic0,10 haComuna Carasova
Rezervatia Naturala Pestera Popovat0,10 haComuna Carasova
Rezervatia Naturala Pestera Buhui0,10 haOrasul Anina
Rezervatia Naturala Pestera Exploratorii '85 haComuna Carasova
Rezervatia Stiintifica Pestera Rasuflatoarei haComuna Carasova

    Rezervatia Naturala Cheile Carasului


Rezervatia este incadrata In Regiunea Biogeografica Europeana (conform normelor europene): Panonica, iar incadrarea In Ecoregiunea Romaniei (conform Strategiei Nationale pentru Conservarea Biodiversitatii): Muntii Banatului.

Categoria si tipul ariei protejate: Aria protejata, Categoria IV

Caile de acces: DJ Resita - Anina. La intrare In localitatea Carasova se coboara sub viaduct si se urmeaza poteca marcata pe versantul stang al raului Caras.

Criterii de identificare a habitatelor: Vegetatie - Padure, Stancarii / Geomorfologice - Munte, Piemont, Deal, Pestera / Geologice - Domeniul sedimentar.

Principalele tipuri de habitate din aria protejata: Paduri3028,3(ha) 100%.

Este situata in cadrul Ocolului Silvic Resita, din U.P. IX Carasova, parcelele 50 - 70, U.P.X Comarnic, parcelele 1-4, 23, 25, 40-44, 60 - 66, 89, 91 - 116 si U.P. XI Ravniste, parcelele 1-29, 30-40.

Limitele rezervatiei

La nord: Limita porneste de la borna silvica 112 (U.P. XI Ravniste) si continua pe Valea Carasului, pana la borna 220 din U.P. IX - Carasova. De la aceasta borna continua, pe limita dintre padure si pasune, la bornele 224 , 225, 215,pana la 211 bis, iar de aici trece in U.P. X Comarnic la borna 1 si urmareste limita dintre padure si fanete la bornele 21, 20, pana la borna 210 din U.P. IX Carasova. De aici continua pe limita dintre padure si pasune pana la borna 189, de unde continua pe drumul judetean Comarnic- Resita, pana la borna 178. De la borna 178, limita urmeaza Culmea Cioaca Mare (bornele 192, 193, 199, pana la borna 222 din varful Certez ).

La est: Limita porneste din Varful Certez (borna 222) pe Culmea Certez la bornele 221, 206, pana la borna 201, de unde traverseaza drumul forestier Comarnic - Resita, pe la borna 17 din U.P. X Comarnic, dupa care separa padurea de fanete pe la bornele 23, 13, 24, 15, 16 si 12 (U.P. X). in continuare limita situata intre fanete si padure, ajunge la borna 5 de langa cantonul Comarnic, iar de aici urca la bornele 33 si 32, de unde continua la bornele 52 si 57, dupa care coboara pe paraul Comarnic pana la borna 58. De la borna 58 urca la borna 81, dupa care continua pe culme la bornele 82,92, 91, 90 si desparte padurea de fanete pe la bornele 84, 86, 87 si 88. De la borna 88 continua pe Valea Ponicva, la borna 118 si in continuare pana la borna 218, de langa Cantonul Naves, iar de aici trece pe la bornele 217, 207, si borna 161, pana la borna 182, de langa cantonul Jervan. De la borna 182, limita coboara pe drum pana la borna 68 din U.P. X Comarnic, iar de aici merge pe un drum forestier, dupa care continua pe culme la borna 172 si mai departe la bornele 167 si 170.

La sud : Limita porneste de la borna 170, din U.P. X Comarnic, de unde continua la borna 190, dupa care merge pe Culmea Rusului, pana la bornele 167 si 170.

La vest : Limita porneste de la borna 194 din U.P. X Comarnic si continua pe Valea Lupu, pana la borna 195.De la borna 195, limita separa padurea de pasunea comunei Carasova, pe la borna 214 din U.P. X Comarnic si borna 23 din U.P. XI Ravniste, dupa care urca pe la bornele 24 si 31. Limita continua de la borna 31, la bornele 30, 36,48 si apoi pe culme la bornele 49, 61, 185, pana la borna 66. De aici limita trece pe langa Poiana Varcane, pe la bornele 68 si 102, pana la borna 105, dupa care continua la bornele 106, 107, 109, pana la borna 112.






    Rezervatia Naturala Izvoarele Carasului

Incadrarea teritorial - administrativa :
- Judetul Caras Severin
- Localitatea Anina

Categoria rezervatiei : IV

Suprafata : 578,00 ha

Altitudinea : Maxima 790 m, Minima 520 m, Medie 655 m.

Statutul legislativ ( actul de declarare ) :
- OM Nr. 7 / 1990
- CJ Nr. 8 / 1994
- Altele Nr. D. 499 / 1982

Localizarea geografica - Coordonate Geografice - Central
- Latitudine 45º 05'
- Longitudine 21º 55'

Cale de acces
DJ Resita - Anina - Steierdorf si in continuare pe DF pana la cantonul Ceresnaia, situat la 1 km de rezervatie.

Localitati apropiate : Anina

Este situata în cadrul ocolului Silvic Anina, UP X Izvoarele Carasului si cuprinde parcele 1,2,4,5, 15 - 24, 43, 44, 46 si 49.

Limitele rezervatiei

La nord: Porneste de la borna 101 si continua pe un drum forestier la borna 106. De la borna 106, urmareste Culmea Rusului, pâna la borna nr.4.

La est: Limita porneste de la borna 4, pe drumul auto forestier Cârneala, pâna la borna 7, dupa care continua la bornele 107 , 13 si 15, situata la capatul drumului (D 68). De aici limita continua pe drum pâna la borna 26, dupa care coboara la borna 31, de unde continua la bornele 43, 40.

La sud: Limita porneste de la borna 40, de unde urca la borna 38, iar de aici continua pe drumul (D 64) pâna la borna 77.

La vest: Limita porneste de la borna 77, de unde coboara la bornele 78 si 82. De aici urca pe o culme la borna 83, ca apoi sa coboare din nou, la borna 84, limitrofa drumului forestier D 63 si în continuare pe Valea Carasului ,pâna la borna 101.

Incadrarea In Regiunea Biogeografica Europeana ( conform normelor europene ) : Panonica

Incadrarea In Ecoregiunea Romaniei ( conform Strategiei Nationale pentru Conservarea Biodiversitatii ) : Muntii Banatului

Identificarea habitatelor :
- Habitate de Vegetatie - Padure
- Habitate Geomorfologice - Piemont
- Habitate Geologice - Domeniul cristalin, Domeniul sedimentar

Principalele tipuri de habitate din aria protejata: Paduri, Suprafata 578,0 (ha) reprezentand 100%

CARACTERIZARE GENERALA

I Biotopul

Aspecte geologice / geomorfologice

Teritoriul este situat in tinutul Carpatilor Occidentali, subtinutul Muntilor Banatului, zona muntilor Aninei, care fac parte din grupa muntilor si podisurilor calcaroase.
Complexul de relief este tipic carstic, variat, predominand versantii si platouri prevazute cu numeroase doline. Altitudinea este cuprinsa Intre 520 si 790 m. Din punct de vedere geologic teritoriul face parte din domeniul Danubian.
Teritoriul se intinde pe formatiuni geologice cuprinzand urmatoarele tipuri de roci:
- roci bazice : calcare propriuzise, calcare litografice, dolomite, calcare cu silicifieri.
- roci acide : conglomerate, gresii cu argila carbunoasa, magmatite paleozoice, gresii.

Aspecte pedologice

Pe roci bazice calcaroase s-au format si evoluat solurile de tip redzina ( litica, tipica ) 54 %, soluri brune eumezobazice -40%, iar pe micasisturi s-au format si evoluat soluri brune luvice 2% si soluri aluviale 2%.
Aceste soluri au volum edafic mijlociu spre mare cu pH puternic la moderat acid. Solurile brune eumezobazice au volum edafic mediu spre mare si un pH moderat acid la neutru.
Rendzinele au un volum edafic mic spre mijlociu cu un pH moderat acid la neutru.

Aspecte hidrologice
Reteaua hidrografica este bine reprezentata, vaile au o densitate destul de mare cu debite permanente si constante.
Valea principala este raul Caras, avand ca afluentii importanti paraul Sterneac, ogasul Rosu, paraul Rusului, paraul Sorchi, paraul Lupului.
In zona calcaroasa paraiele si ogasele prezinta un aspect de chei si vai uscate.

Aspecte climatologice
Teritoriul este situat In provincia climatica ( dupa Köppen ) C.f.b.x..
Climatul este temperat continental moderat cu influente mediteraneene, caracterizat printr-un regim termic moderat, cu precipitatii abundente primavara, vara si iarna.
Temperatura medie anuala este cuprinsa intre 6º si 8º C.
Perioada cea mai calda este in lunile iulie - august cu temperaturi de 16º - 18º C, iar cea mai rece este luna ianuarie cu temperatura medie de -4º -3º C.
Perioada sezonului de vegetatie este situata intre 21.04 - 11.10.
Cantitatea medie de precipitatii este 1220 mm. Lunile cele mai ploioase sunt mai - iunie, iar cele mai secetoase sunt decembrie - ianuarie.
In sezonul de vegetatie cantitatea medie de precipitatii este 110 mm.
Numarul anual de zile cu ninsoare este de 30 - 40. Numarul de zile cu strat de zapada este de 80. Stratul de zapada masoara 50 - 70 cm.
Vantul predominant Cosava bate din directiile S, SE si SV. Viteza medie a vantului este de 5,1 - 8,1 m/s.

II Biocenoza

Vegetatia

Teritoriul rezervatiei este situat in zona montana si premontana de fagete si amestecuri de fag cu rasinoase.
Vegeteaza foarte bine in mod natural fagul si diverse specii de foioase cum sunt : carpenul, frasinul, cires etc.
Lumina redusa de sub masiv impiedica formarea unui strat arbustiv incheiat.
Sub forma de exemplare izolate se gasesc : Daphne meserum, Sambucus racemosa, Lonicera xilosteum.
Asociatiile de Asperula - Dentaria sunt reprezentate de speciile : Asperula odorata, Dentaria bulbifera, Dentaria glandulosa, Pulmonaria rubra, Geranium robertianum, Lamium galeobdolon, Mercurilais perenis, Euphorbia amygdaloides, Isophyrum talictradoides, symfytrium cordatum, Anemone nemorosa, Athyrum felix femina, Rubus hirtus, Crocus moesiacus.

Fauna

Fauna este foarte bogata. In frunze traiesc multe populatii de nevertebrate, ce apartin mai ales Coleopterelor etc.
Dintre coleoptere mentionam : carabusul de padure, trombarul frunzelor de fag, gandacul de scoarta al fagului, croitorul fagului etc.
Alte specii de nevertebrate sunt reprezentate de grupele de afide, insecte miniere sau insecte ce provoaca gale etc.
Dintre speciile de nevertebrate mentionam : salamandra, brotacelul, vipera sau naparca, soparla de munte etc.
Pasarile sunt reprezentate de : ciocanitori, corb, cojoaca, buha, huhurezul, iernuca, gaita, striga, sorecarul comun, acvila de munte etc.
Fauna de mamifere este reprezentata de speciile : cerb, urs, caprior, mistret, lup, pisica salbatica, rasul, jderul, parsul, veverita etc.

Specii protejate :

Mamifere
- 1. Ursul ( Ursus arctos )
- 2. Rasul ( Lynx lynx )
- 3. Pisica salbatica ( Felix silvestris )
- 4. Liliacul mediteranean ( Rinolopus luryale )
- 5. Jder ( Martes martes )
- 6. Veverita ( Scirus vulgaris )
- 7. Cerbul comun ( Cervus elaphus )

Pasari
- 1. Corbul ( Corbus corax )
- 2. Buha ( Bubo bubo )
- 3. Striga ( Tyto alba )
- 4. Huhurezul mic ( Strix aluco )
- 5. Acvila ( Aquila pomaryna )

Reptile
- 1. Guster ( Lacerta viridis )
- 2. Soparla de camp ( Lacerta agilis )
- 3. Soparla de ziduri ( Lacerta muralis meculeventris )

Plante
- 1. Brandusa galbena ( Crocus moesicus )

Activitati care se desfasoara in perimetrul ariei protejate : Turism

Activitati care se desfasoara in afara perimetrului ariei protejate si care exercita un impact negativ asupra acesteia :
- Turism neorganizat
- Exploatari forestiere
- Vanatoarea

Plan de management : Nu exista

Supraveghere / Paza - Permanent

Amenajari / Dotari :
- Panouri de avertizare / atentionare
- Panouri explicative
- Panouri pentru orientare (harti)
- Bariere
- Trasee turistice marcate






    Rezervatia Naturala Izvoarele Nerei


Incadrarea teritorial - administrativa :
- Judetul Caras Severin
- Localitatea Prigor

Categoria si tipul ariei protejate : IV

Suprafata : 5.028,0 (ha)

Altitudinea : Maxima 1.400 m, Minima 700 m, Medie 1.050m.

Statutul legislativ ( actul de declarare ) :
- OM Nr. 7 / 1990
- CJ Nr. 8 / 1994
- Altele Nr. D. 499 / 1982

Localizarea geografica
- Latitudine 45º 07'
- Longitudine 22º 05'

Delimitare descriptiva :

N - O.S. Valiug UP II, UP XI, Golul Semenicului
NE - O.S. Valiug UP X
E - O.S. Mehadia UP III
SE - O.S. Nera UP VII
S - O.S. Nera UP IV, UP VII
SV - O.S. Nera UP IV, O.S. Bozovici UP III
V - O.S. Bozovici UP III
NV - O.S. Valiug UP II

Este situata în cadrul Ocolului Silvic Nera , U.P. V Nergana, parcelele 19, 20, 24, 25, 28, 29, 31-33, , 52 - 143 si U.P. VI Nerganita, parcelele 3-5, 6-64.

Limitele rezervatiei :

La nord: Limita porneste de la borna 56 din U.P. VI - Nerganita, dupa care separa Golul de munte Semenic de fondul forestier, la bornele 52, 68 si 69, din Culmea Mare.

La est: Limita porneste de la borna 69 si continua pe Culmea Mare pâna la borna 89, dupa care coboara pe culmea ce separa Ocolul Silvic Nera de Ocolul Silvic Mehadia, trecând pe la bornele 91, 96, 106 pâna la borna 118.

La sud : Limita porneste de la borna 118, continua la borna 119 si de aici la borna 120, limitrofa drumului auto forestier Nerganita. De la borna 120, limita continua pe Valea Nerganita, pâna la borna 5 (U.P. VI Nerganita) dupa care urca pe o culme secundara pâna la borna 4, si de aici coboara pe culmea principala pe la bornele 183, 185, 187 si 60 din U.P. V Nergana.

La vest: Limita porneste de la borna 60, urca pe culme la bornele 58, 67, 42 si 38, dupa care coboara pe o alta culme la borna 34, situata la Obârsia Vaii Cosava, de unde urca pâna la borna 188. De la borna 188, urmareste canalul de aductiune a apei pâna la borna 192, iar de aici urca la bornele 24 si 17, de unde continua pe Culmea Capatâna,pâna la borna 121. De la borna 121, limita desparte Golul Muntelui Semenic de fondul forestier pâna la borna 56.

Mentionam : ca parcelele 33 - 37 din U.P. IV Nerganita, situate în Golul Semenic , de asemenea sunt incluse în rezervatie.

Caile de acces

Se merge pe Drumul Judetean Resita - Valiug - Crivaia si in continuare pe drumurile comunal si forestier Crivaia - Vila Klaus - Canton Barzavita.
De aici, se merge pe drumul forestier pana la Cantonul Cosava, in apropierea caruia se afla rezervatia.

Localitati apropiate: Valiug

Incadrarea in Regiunea Biogeografica Europeana ( conform normelor europene ) : Panonica

Incadrarea in Ecoregiunea Romaniei ( conform Strategiei Nationale pentru Conservarea Biodiversitatii ) : Muntii Banatului

Identificarea habitatelor :
- Vegetatie - Padure
- Geomorfologice - Munte
- Geologice - Domeniul cristalin

Principalele tipuri de habitate din aria protejata : Paduri, 5.028,0 ( ha ), 100 %

CARACTERIZARE GENERALA

I. Biotopul

Aspecte geologice / geomorfologice

Rezervatia este situata pe versantul sudic al Muntelui Semenic. Altitudinea este cuprinsa intre 700 - 1.400 m.
Relieful este constituit in majoritate din versanti lungi, cu inclinatii diverse, cu vai adanci si inguste in partea superioara a rezervatiei si cu versanti scurti si accidentati, puternic inclinati in partea superioara.
Expozitia generala este sud - estica. Din punct de vedere geologic, rocile preponderente sunt micasisturile.
Acestea au doua faciesuri : in partea din amonte sunt de tipul filitelor cu clorit biotit, iar in aval sunt de tipul paragnaiselor cu disten, aurolit si silimonit.
Granitele si granodioritele ocupa o suprafata foarte mica.

Aspecte pedologice

Factorii pedogenetici ( geologie, geomorfologie, hidrologie, clima ) impreuna cu vegetatia forestiera din zona au generat formarea si evolutia unui singur tip de sol, brun acid cu subtipurile brun acid tipic si mai putin brun acid litic.
Solurile sunt puternic pana la moderat acide. Solurile brune acide tipice sunt profunde, iar solurile brune acide litice mai putin profunde.
In general, solurile au un drenaj bun.

Aspecte hidrologice

Reteaua hidrografica, extrem de bogata, este de tip palmat si cuprinde Izvoarele Nerei, cu paraiele Helisag, Cosava, Banies si Nerganita care alimenteaza Raul Nera.
Reteaua hidrografica densa si bogata in apa de foarte buna calitate a determinat ca intre anii 1904 - 1908 sa se construiasca o retea de canale care s-au prelungit in anul 1947 si care capteaza practic toate izvoarele Nerei.
Acestea preiau o parte din aceste ape si le dirijeaza spre Resita.

Aspecte climatologice

Rezervatia se situeaza intr-un climat temperat - continental, cu influente mediteraneene.
Variatia factorilor climatici este determinata de altitudine si relief.
La baza rezervatiei temperatura medie anuala este de 8ºC, in timp ce in apropierea golului alpin de pe Muntele Semenic aceasta este de 4ºC.
Temperatura medie anuala este de 6ºC.
Precipitatiile sunt repartizate altitudinal : in aval cad cca. 800 mm, in zona mijlocie cca. 1.000 mm si in zona superioara cca. 1.200 mm.
Precipitatiile maxime cad in lunile iunie, iar cele minime in lunile septembrie - noiembrie.
Vanturile dominante bat din directia N - S si uneori doboara arbori, in deosebi pe coame.

II. Biocenoza

Vegetatia

Conditiile ecologice din zona au determinat instalarea unei flore bogate in specii atat pentru plantele inferioare, dar mai ales pentru taxoni de cormofite.
Lista speciilor de ciuperci este destul de numeroasa cu multe gazde noi semnalate in zona.
Dintre speciile noi pentru Romania amintim : Sphaerotheca erodii, Urocystis polygonati, Rumularia atropae, R. Campanulae persicifoliae.
Flora lichienologica este mai putin investigata, semnalandu-se un numar mai redus de taxoni.
In schimb flora cormofitelor este diversificata, numarul cel mai mare de taxoni apartine elementului european.
De asemenea se remarca un procentaj ridicat al elementelor sudice.
Vegetatia caracteristica este cea de fagete pure montane si premontane in proportie de peste 90%, care se constituie in paduri virgine.
Aceste arborete virgine, neparcurse de secole de nici un fel de lucrari, au o structura relativ pluriena, o varsta medie de circa 156 - 160 ani, cu multe exemplare ce depasesc varsta de 300 - 350 ani.
Aceste arborete au un regim de ocrotire integrala a genofondului si ecofondului forestier.
Subarboretul lipseste, rolul lui fiind indeplinit de puietime ( nr. puieti peste 20.000 / ha ).
Stratul ierbaceu este slab reprezentat. Sunt prezente speciile de Oxalis acetosela, Dentaria glandulosa, Dentaria bulbifera, Rubus hirtus, Asperula odorata, Athyrum felix - femina, Luzula albida, Carex pilosa si mai rar muschii ( Polytrichum communa ).
In putinele goluri ce apar in mod accidental pot fi observate in majoritate specii de lumina si de mull precum : Chamaemerian angustiforia, Deschamsia flexuosa, Viola reichnbachiana, Galium schultesii, Mycelis muralis.
Elementul endemic este reprezentat in flora rezervatiei prin speciile : Dianthus banaticus, Rubus banaticus, Thymus dacicus, Linum uninerve, Athamantha ungarica, Lathyrus hallersteinii, Aconitum moldavicum, Crocus banaticus, Athenaria dioica, Ranunculus flabelifolius.

Fauna

Fauna padurii de fag este foarte bogata. In frunze traiesc multe populatii de nevertebrate ce apartin mai ales coleopterelor, himenopterelor etc.
Dintre coleoptere mentionam : carabusul de padure ( Melolontha sp ), trombarul frunzelor de fag ( Orchestus fagi ) etc.
Alte specii prezente sunt : gandacul de scoarta al fagului ( Eronoporus fagi ), croitorul ( Cerombix scopali ), croitorul fagului ( Rosalia alpina ).
Dintre vertebrate mentionam : salamandra, brotacelul, vipera sau naparca, sarpele de casa, sarpele de munte, vipera cu corn.
Pasarile unele granivore altele insectivore sau carnivore sunt reprezentate de : iernuca, gaita, pitulicea, sorecarul comun, acvila de munte, huhurezul mare, mierla neagra, corbul, ciocanitoarea pestrita mare, cucuveaua comuna, specii de pitigoi etc.
Mamiferele sunt reprezentate de : caprior, mistret, vulpe, lup, urs, pisica salbatica, viezure, jderul de copac, veverita, cerb carpatin etc.
Endemismele sunt reprezentate de speciile de :
- nevertebrate : Nestus transilvanicus, Zabovskia banatica;
- reptile : vipera cu corn;
- pasari : pietrarul banatean, presura barboasa.
Ca specii rare sunt prezente Athypus affinus, Anctosa figurata, Saga pedo, Centomerus dilutus.

Specii protejate :

Mamifere
1. Ursul ( Ursus arctos )
2. Rasul ( Lynx lynx )
3. Pisica salbatica ( Felyx silvestris )
4. Lupul ( Canis lupus )

Pasari
1. Buha ( Bubo bubo )
2. Striga ( Tyto alba )
3. Potarnichea de stanca ( Alectoris greaca )
4. Lastunul de stanca ( Hirundo rupestris )
5. Lastunul mare ( Apus melba )
6. Pietrarul banatean ( Oenanthe hispanica )
7. Randunica roscata ( Hirundo daurica )
8. Presura barboasa ( Emberiza cirbus )

Reptile
1. Vipera cu corn ( Vipera Ammodytes )
2. Gusterul ( Lacerta viridis )
3. Soparla de camp ( Lacerta agilis )
4. Soparla de ziduri ( Lacerta muralis membeventris )

Pesti
1. Fasa ( Cobitis elongata )
2. Streber ( Aspro streber )

Nevertebrate
1. Carpatica langi
2. Vitrea diaphana
3. Zenobiella umbrosa
4. Odontopodisima monatana
5. Zabovskia banatica
6. Sago pedo
7. Atypus affinis
8. Arctoria figurata
9. Diplcephalus cannatus
10.Centromerus dilutus

Plante
1. Ghimpele ( Ruscus aculeatus )
2. Floarea Semenicului ( Anthenaria dioica )
3. Tisa ( Taxus bacata )
4. Alun turcesc ( Corilus colurna )
5. Visin turcesc ( Padus mahaleb )
6. Bradusa galbena ( Crocus moesiacus )
7. Cosita ( Iris graminea )
8. Poronic galben ( Orchis palleus )
9. Diantus banaticus
10. Rubus banaticus
11. Crocus banaticus
12. Ranunculus flabellifolius
13. Anthamantha hungarica
14. Thimus dacicus
15. Linum uninerve
16. Lathirus hallersteinii
17. Aconitum moldavicum

Specii endemice de flora :
Anthenaria dioica ( Floarea Semenicului )
Diantus banaticus ( Garofita banateana )
Rubus banaticus ( Murul de Banat )
Crocus banaticus ( Brandusa galbena )
Ranunculus flabellifolius
Anthamantha hungarica
Thimus dacicus
Linum uninerve ( In galben de Banat )
Lathirus hallersteinii
Aconitum moldavicum

Specii endemice de fauna :
Oenantha hispanica ( Pietrarul banatean )
Vipera amodytes ( Vipera cu corn )
Cobitis elongata ( Fasa )
Carpatica langi
Vitrea diaphane
Zenobiella umbrosa
Odontopodisma montana
Zabovskia banatica
Leuctra quadrimaculata
Emberiza cirbus ( Presura barboasa )

Activitati care se desfasoara in perimetrul ariei protejate : Turism

Activitati care se desfasoara in afara perimetrului ariei protejate si care exercita un impact negativ asupra acesteia :
- Turism neorganizat
- Exploatari forestiere
- Vanatoarea

Plan de management : Nu exista

Supraveghere / Paza - Permanent

Amenajari / Dotari
- Panouri de avertizare / atentionare
- Panouri explicative
- Panouri pentru orientare ( harti )
- Bariere
- Puncte de intrare
- Poteci / drumuri pentru vizitare
- Vetre de foc

Bibliografia si documentatia existenta referitoare la aria protejata :

1. A.S. Exploratorii - Areale protejate in judetul Caras-Severin" Resita 1998.
2. Dimitrie Radu - Pasarile lumii" Editura Albatros 1977.
3. Amenajamenele silvice O.S. Nera - I.C.A.S. Bucuresti.
4. Coste I. - Flora si vegetatia muntilor Locvei - Teza de doctorat - Cluj 1974.
5. Consideratii geologice si zoogeografice asupra faunei de Lepidoptere din Cheile Nerei - Editura Tibiscum Banat Timisoara 1972.
6. Schrött L. - Vegetatia Rezervatia naturala Cheile Nerei - Editura Ocrotirea Naturii Bucuresti 1968.
7. Parvu Constantin "Ecosistemele din Romania" Editura Ceres 1980.
8. Martin Olaru - Banatica - Caiet de stiinte naturale - Muzeul de Istorie al Judetului Caras Severin, Resita 1978.
9. Dimitrie Radu - Pasarile din Carpati - Editura Academia RSR 1967.






    Rezervatia Naturala Cheile Girlistei


Este situata in cadrul Ocolului Silvic Oravita, in teritoriul administrativ al localitatilor Anina si Goruia acestea fiind si cele mai apiate localitati, avand o suprafata de 517,00 ha, cu o altitudine maxima de 690 m. Localizarea geografica - central - latitudine 45ș09' longitudine 21ș57' .

Rezervatia este incadrata In Regiunea Biogeografica Europeana (conform normelor europene): Panonica, iar incadrarea In Ecoregiunea Romaniei (conform Strategiei Nationale pentru Conservarea Biodiversitatii): Dealurile Banatului.

Categoria si tipul ariei protejate: Aria protejata Categoria IV.

Caile de acces: DN Resita -Anina. Din Anina se merge spre nord pe firul raului Garliste.

Criterii de identificare a habitatelor: Vegetatie - Padure / Geomorfologice - Deal Pestera / Geologice - Domeniul sedimentar.

Principalele tipuri de habitate din aria protejata: Paduri, Pesteri.

Este situata în cadrul Ocolului Silvic Oravita U.P. III Jitin, parcelele 15,18-20 si în cadrul Ocolului Silvic Anina, U.P. V Celnic, parcelele 28 - 30, 41, 42, 45, 48, 49, 72 si 73.

Limitele rezervatiei :

La nord: Limita porneste de la borna 51 din U.P. III Jitin (Ocolul Silvic Oravita) si continua la bornele 49 si 38, dupa care separa terenurile agricole ale Comunei Carasova de fondul forestier, pâna la borna 39 (U.P. III Jitin )

La est: Limita porneste de la borna 39 (U.P. III Jitin , Ocolul Silvic Oravita) si continua la borna 93 din U.P. V Celnic (O.S. Anina) iar de aici desparte pasunea de fondul forestier la bornele 101, 104, de unde merge pe o culme din fondul forestier la bornele 107, 129 si 133. De la borna 133, coboara în Ogasul Gârlistei (borna 134), iar de aici urca pe vale la borna 136 si în continuare pe culme la borna 137 si apoi pe Cracul Celnicul Mic, la borna 26 (U.P. VI Ocolul Anina ).

La sud : Limita porneste de la borna 26 si continua pâna la borna 25 limitrofa CFR Oravita -Anina.

La vest : Limita porneste de la borna 25 si coboara pe lânga calea ferata pâna la borna 138, dupa care desparte pasunea Gârliste de fondul forestier, la bornele 139 , 180 si 182. De aici limita intra în ocolul silvic Oravita (U.P.III Jitin ) si continua pe la borna 50 pâna la borna 51.






    Rezervatia Naturala Buhui Marghitas


Arie protejata, situata in partea de S-V a parcului in teritoriul administrativ al orasului Anina, acesta fiind si cea mai apropiata localitate, rezervatia aflandu-se tot odata in cadrul Ocolului Silvic Anina, are o suprafata de 979,00 ha, iar altitudinea maxima este de 780m.

Rezervatia este incadrata in Regiunea Biogeografica Europeana (conform normelor europene): Panonica, iar incadrarea in Ecoregiunea Romaniei ( conform Strategiei Nationale pentru Conservarea Biodiversitatii ) : Muntii Banatului, in interiorul acesteia regasindu-se specia endemica de flora Crocus banaticus sau Brandusa galbena ( in limbaj popular ).

Cale de acces : D.J. Resita-Anina. Din Anina drumul spre Cabana Maial, dupa care se merge pe drumul directia NE.

In cadrul rezervatiei se regasesc urmatoarele habitate identificate pe criterii: Vegetatie - Padure / Geomorfologice - Piemont; Pestera / Geologice - Domeniul sedimentar , habitatul principal fiind reprezentat de Paduri 979,00 ha - 100%

Este situata in cadrul Ocolului Silvic Anina, U.P. VII - Marghitas, parcelele 13-18, U.P. VIII Ceresnaia , parcelele 7-9, 12 -15 si U.P. IX Buhui parcelele 1-12, 22 - 24 si 29 - 31.

Limitele rezervatiei :

La nord : Limita porneste din varful Colonovatul Mic (borna 38 din U.P. VII Marghitas), continua pe culme pana la borna 37 / bis iar de aici pe un drum forestier si pe o culme pana la borna 35 si apoi la borna 23, de unde ocoleste Lacul Marghitas, dupa care trece pe la bornele 7,6 si 14 din U.P. VIII - Ceresnaia.

La est : Limita porneste de la borna 14 si continua pe drumul forestier la bornele 2, 23 si 58 din U.P. IX Buhui. De aici urmeaza un alt drum forestier din U.P. IX Buhui pana la borna 2 si in continuare pe Culmea Carneala pana la borna 9.

La sud: Limita porneste de la borna 9, continua pe dealul Glavan, la bornele 10,19,si 26, de unde traverseaza un drum forestier (borna 33), iar de aici urmeaza o culme, la bornele 41 si 39. De la borna 39, continua pe Culmea Predilcova, la borna 137 din U.P. III Steierdorf si apoi la borna 44 din U.P.IX Buhui.

La vest: Limita porneste de la borna 44 (U.P. IX Buhui) continua pe o culme pana la borna 46, de unde ocoleste Lacul Buhui, pe la bornele 24, 20, 16, 55, si 50. in continuare limita trece pe la bornele 53 si 52, de unde continua pe drumul forestier la bornele 56 si 58 iar de aici trece in U.P. VII Marghitas, ajungand la bornele 8,22 si 38.






    Rezervatia Naturala Pestera Popovat


Cod 2240 / 2

Localizare

Comuna Carasova; Valea Caras; versantul drept;

Date morfometrice

Dezvoltare 1120 m;
Extensie 439 m

Morfologie
Forme de eroziune : galerii cu nivele de curgere si meandru, pereti slefuiti
Forme de coroziune : alveole, albii largite, hieroglife, lingurite, cupole de coroziune.

Referinte

Asociatia Speologica Exploratorii
Cartare: Balogh E.; V. Sencu; Anul 1970

Descriere

Intrarea este mica urmand o galerie de 10 m. scunda, care ajunge in " Sala cu Prabusiri ", continuata de galeria " Drumul lui Adam ", aici gasindu-se o multitudine de speleoteme unele dintre ele din cauza proprilor greutati fiind prabusite pe planseul salii.
Din " Sala cu Prabusiri " se poate patrunde intr-o galerie larga si scunda in " Sala Inferioara " unde la viituri se formeaza un splendid lac subteran.
Tot din " Sala cu Prabusiri " mergand taras printr-o galerie ingusta ajungem in " Sala cu Oase " ce adaposteste in afara de oasele de lilieci, rozatoare si ursus speleus o multime de speleoteme.
In continuare trecem prin galerii stramte ajungand in " Sala Mica ", " Sala Tripla " si " Sala cu Argila ".
Din " Sala cu Argila " porneste o galerie mare care dupa 100 m. ajunge in " Sala Finala " impresionata prin dimensiuni.
Aici isi etaleaza frumusetea stalactitele cu ramificatii, stalacmite, stalactite fistulare, mici helictite, coloane, gururi, etc.
Din aceasta sala porneste o ultima galerie, " Galeria Emilian Cristea ", scurta, ce se termina in impenetrabil.

Topoclimat

Ventilatia : curenti de aer bidirectionali
Umiditatea :
sistemul fosil 90 - 100 %
sistemul subfosil 100 %
Temperatura :
aer 9,3º - 10,8º C
apa 8,6º C

Fauna

Troglohiphates herculanus, Bulgarosoma sp., Lithobius dacicus, Nesticus cellulanus, Centromerus drescoi, Brachidesmus troglobius, Hiloniscus transsilvanicus, Enchitraeus buchholzi, Dendrobaena rubida, Paranemastona silii, Meta Menardi, Mesoniscus graniger, Trachisphaera costata, Eupdybothrus transsilvanicus, Lepidocurtus serbicus, Arphopalites pigmaeus.

Paleontologie

Ramasitele din " Sala cu Oase " arata ca pestera a fost populata de 8 specii dintre care unele foarte rare in Romania: Myotis becksteini si Eptesicus nilssoni.
Sapaturile din etajul fosil au scos la iveala resturi de Ursus Speleus si ale unui rozator fosil Cricetulus migratorius.






    Rezervatia Naturala Pestera Buhui

Pestera Buhui 2237 / 3
Bazinul : Buhui - Luca
Sinonime : Grota Buhui, Pestera Certej.
Suprafata : 0,10 ha.

Intrarile sunt situate pe teritoriul administrativ al localitatii Anina, in cadrul Ocolului Silvic Anina.

Statut legislativ :
- HCJ Caras Severin nr. 8 / 20.12.1994
- Legea privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - sectiunea 3 - zone protejate.

Tip arie - Monument al naturii
Categoria - B
Categoria IUCN - III

Reprezentativitate
Important sistem carstic, cu cel mai lung traseu penetrabil de apa subterana ( 2100 m ) din regiunea Banat, continand de asemenea un mare depozit paleontologic si numeroase forme speogenetice.
Activitati derulate in perimetrul rezervatiei :
- captarea apei la iesirea din pestera
- turism.

Localizare : cea mai apropiata localitatea este orasul Anina, Dealul Culmea Ursilor, Valea Buhui, versantul stang.

Descrierea caii de acces :
Varianta 1 : Din Orasul Anina se merge pe sosea prin cartierul Orasul Nou, de unde dupa cca. 1 km se merge spre Saua Cuptoare. De aici se coboara in stinga drumului pe carare pina la intrarea pesterii ( resurgenta ).
Varianta 2 : Din Orasul Anina se merge pina la Cantonul Buhui de unde se continua spre Saua Cuptoare pina observam in stinga intrarea pesterii ( insurgenta ). Daca se continua pe acest drum, dupa cateva sute de metri in stinga drumului la 30 m mai jos sunt situate celelalte 2 intrari, intrarea prin dolina si intrarea prin aven.

Date morfometrice :
- dezvoltare 6547,0 m
- denivelare 41,0 m
- extensie 1407,5 m.

Morfologie :
- numar intrari - 4
- numar etaje active - 1
- numar etaje subfosile - 1
- numar etaje fosile - 1
- tip retea - dendritica
- tipologie gol - pestera de mari dimensiuni

Forme de eroziune :
marmite, nivele de curgere, nivele de meandru, albii extinse lateral, pilieri, saritori, terasee de eroziune, septe, stiatiuni.

Forme de coroziune :
marmite de tavan, alveole, pereti rugosi, muchii taioase, albii largite, hieroglife, septe de podea, sali de confluenta, cupole de coroziune, pereti valuriti, caneluri, septe de tavan, lingurite.

Forme de desprindere :
blocuri de prabusire, bolovani, cupole de prabusire, tavane plane stucturale.

Forme de precipitare chimica :
scurgeri parietale, gururi, stalactite de diferite forme si marimi, baldachini, candelabre, stalagmite, domuri stalagmitice, chiparos, capita de fan, coloane, cruste parietale, cruste de planseu, valuri, cristale flotante, perle.

Forme de acumulare si sedimentare :
planseu de blocuri, pelicule de argila, conuri de argila, goluri colmatate, aluviuni in talveg, pietris, depozite de nisip si argile, terasee aluvionare, aluviuni in galeriile submerse, depozite vegetale, resturi scheletice, acumulari de blocuri, blocuri izolate, conuri de grohotis, cruste descuamte.

Descriere retea :
Pestera mare, usor descendenta, cu cateva praguri mai importante, activa, cursul subteran strabate cei 2100 m ai galeriei principale, dezvoltata in parte pe diaclaze, in parte pe fete de strat, avand pe alocuri aspect de tunel de presiune. A fost adancita in calcarele barremian - aptiene si ale aptianului superior prin pierderea apei prin ponoarele de pe valea paraului Buhui.
Au existat trei captari succesive, prima la Pestera Cuptoare, a doua la Intrarea Certej, a treia prin ponoarele din aval de barajul Lacului Buhui, etape strans legate de variatiile climatice ale cuaternarului.
Pestera se prezinta ca o galerie de dimensiuni variabile, cu multe cotituri si cu cateva sali mari pe parcurs. Atat din galeria principala cat si din sali pornesc galerii laterale scurte, infundate la capat fie cu concretiuni, fie cu material aluvionar.
Galeria principala este drenata de paraul Buhui, care apare in capatul ei din amonte, si de paraul Certej, cu care se uneste in pestera in dreptul primei intrari. Apa unita a celor doua cursuri se pierde partial prin ponoare si fisuri, dispare complet in dreptul Intrarii prin Dolina, reapare apoi si formeaza cascade si dorne adanci.
Pestera poate fi explorata de la un capat la altul, dar pentru a evita obstacolele mai dificile se recomanda folosirea succesiva a celor trei intrari.
Sa patrundem mai intai prin Intrarea Certej, larga de 9 m si inalta de 2 m, insotiti de apa paraului cu acelasi nume.
La numai 22 m de la intrare ajungem in galeria principala drenata de paraul Buhui care vine din stanga, din directia Lacului Buhui. Inaintand in acest sens 25 de metrii, gasim pe stanga un labirint format din galerii mici, cu sectiunea in forma de fanta inclinata.
Mai departe galeria atinge inaltimi pana la 6 - 8 metrii si face un cot in dreptul caruia exista hornuri de pana la 14 metrii, o prabusire veche si o dorna. In dreptul cotului urmator se afla o frumoasa concretiune, Cascada Izvorului, impodobita cu gururi pline cu apa, iar dupa cot, o scurgere stalagmitica proeminenta, Vulturul. Continuind inaintarea, pe stanga, la nivel superior, ajungem la o sala in care se gaseste un val stalagmitic, apoi ajungem la o bucla a galeriei principale si la o galerie laterala ascendenta, inaccesibila dupa 66 de metrii.
Dupa inca cateva coturi galeria principala devine si ea inaccesibila din cauza unui izbuc puternic.
Pe parcursul celor 648 de metrii ai galeriei sudice prin care am venit, in afara concretiunilor spectaculare, peretii prezinta urme puternice de eroziune sub forma de nivele, lingurite, marmite si lame ascutite de calcar.
Revenind la confluenta paraielor Cetej si Buhui, continuam explorarea galeriei principale in sensul curgerii apei. La 65 de metrii de la intrare apa cursului subteran se infiltreaza pe sub blocurile unei vechi surpaturi care ingusteza galeria la jumatate de metru, apoi la 105 metrii de la intrare remarcam pe dreapta trei sali fosile alaturate, Salile cu Fauna, situate la nivele diferite.
Procesele de concretionare in aceste sali, a stalactitelor, stalamitelor si draperiilor sunt atat de avansate incat ingreuneaza trecerea dintr-o sala in alta.
Dncolo de sali galeria face doua bucle, iar la 370 de metrii de la intrare apare primul obstacol mai important prin apropierea tavanului de oglinda apei, aluviunile de argila fiind prezente, fac trecerea foarte anevoioasa pe aproximativ 7 - 8 metrii, iar la viituri trecerea este chiar imposibila.
De aceea se impune abordarea pesterii pe la Intrarea prin Dolina, aflata la 975 de metrii aval de Intrarea Certej, in apropiere existand si o intrare tip aven de 15 metrii denivelare.
Patrundem in subteran prin Intrarea prin Dolina, deschidere larga de 11 metrii si inalta de 2,5 metrii.
Regasim galeria principala si avansam pe ea la stanga pana la Trecerea Dificila. Reluand explorarea din acest punct si urmarind cotiturile galeriei observam nenumerate urme de eroziune si coroziune care fac peretii aspri si colturosi, iar pe alocuri stalpi de calcar si coloane concretionare.
Ajungem la o prabusire masiva, deasupra careia tavanul pesterii se bolteste la 25-30 m. trecand anevoie peste blocurile imprastiate pe podea si prin dorne, observam ca dincolo de formatiunea Cascada Alba apa paraului se pierde in intregime la baza peretelui stang si in pietrisul din albie.
La 108 m mai jos de Intrarea prin Dolina apa reapare printr-un izbuc si dupa inca 70 m formeaza o dorna de mari dimensiuni, care nu mai poate fi trecua cu piciorul. Dincolo de ea intalnim Cascada Mare, unde apa se pravale printr-o gatuitura a galeriei de la 3 m inaltime intr-un lac circular adanc de 2,5 m. Acest obstacol ne determina sa exploram restul pesterii prin Intrarea Grota Buhui, cu ajutorul unei barci pneumatice. Ajunsi la gura triunghiulara, larga de 12 m si inalta de 14 m, punem barca pe oglinda lacului din spatele digului se bareaza iesirea apei si inaintam contra curentului pana in dreptul unei galerii laterale ascendente pe stanga, care ne conduce in Sala Coloanelor si Sala Domurilor, bogat concretionate. Continuindu-ne drumul trebuie sa strabatem o dorna lunga de 65 m, lata de 3-7 m si adanca pana la 5 m pana la Sala Confluentei.
Apoi, mergand printre lamele taioase de calcar si printre marmite si punand pe alocuri barca pe apa, ajungem la lacul rotund al Cascadei Mici, inalta de 1,7 m, aflata la 70 m mai jos de Cascada Mare, pe care am perasit-o mai inainte. Daca ne cataram pe peretele din stanga, ocolind cascada pe o muchie ingusta, dam de Sala Ursilor, cu frumoase concretiuni si cu multe oase de Ursus Spelaeus. Prin hornurile din acest sector se ajunge intr-o zona de galerii fosile cu bogate concretiuni ce comunica in partea vestica cu Sala Ursilor cu o dezvoltare de 500 m.

Geologie : calcare de Plopa - varsta - Br + Ap1 si calcare de Valea Minisului - varsta - Ap 2

Petrografie : structural - calcar compact, albe, organogene / tectonic - fisurate.

Hidrologie :
tip hidrologic - activ, sistem carstic - binar
tipologia retelei - complexa
debit : mediu - 86 l/s, minim - 55 l/s, maxim - 234 l/s

Climatologie :
termperatura aer - 8°C
umiditate 100%
ventilatie - unidirectional

Fauna terestra - 42 specii apartinand familiilor :
Araneide, Opilionide, Tricophtere, Diptere, Gasteropode, Oligochete, Acarieni, Isopode, Diplopode, Colembole,

Fauna acvatica - 8 specii apartinand familiilor :
Copepode Ostracode Amfipode






    Rezervatia Naturala Pestera Exploratorii '85


Cod : 2243 / 85

Bazin : Toplita Comarnic

Localizare

Comuna Carasova; Valea Comarnic; versantul drept.

Date morfometrice

Dezvoltare : 5172 m
Denivelare totala : 48,6 m
Denivelare negativa : 21.6 m
Denivelare pozitiva : 27.0 m
Extensie : 700 m;

Geologie
Roca : Calcar;
Virsta : Barremian aptian inf.

Morfologie

Numar intrari : 1
Numar etaje : 1
Tip de retea : Dendritica
Tipologie : Cavitate foarte mare

Hidrologie

Tip hidrologic : Activ, Subfosil, Fosil
Sistem carstic : Exploratorii - Racovita
Debit : 34 l / s
Masurat : morisca hidrologica

Referinte

Asociatia Speologica Exploratorii Resita
Descoperitor : Iucu Marius; Data 20.05.1985
Cartare : Karban G., Bala R., Tigla M., Nania V., Iucu M., Badescu B., Florea A., Varga C.
Situatia cartarii : Terminata; Data 1986
Numar de inregistrare : 116 / 21.04.1986

Meteorologie

Curenti slabi de aer.

Biospeologie

Pestera a fost cercetata in mai multe etape in lunile octombrie 1985 si martie, aprilie, mai 1986.
Exista 5 cursuri subterane de apa, dar intrarea apei in subteran facandu-se prin sorburi cu mult bolovanis acestea retin foarte mult detritusul vegetal ( frunze, crengi ) fapt ce face ca resursele trofice sa fie destul de sarace, mai abundenta fiind prezenta unui mal negru, cu humus de padure ce se depune pe fundul albiei cursurilor de apa.
Fauna parietala este variata si relativ bogata. Cele mai bine reprezentate sunt lepidopterele ( Triphosa dubitata si T. sabaudista ) si dipterele (Limonia nubeculosa si Culex pipieus).
Gasteropode: Oxychilius glaber, O. depresus.
Araneide: Meta Menardi
Opilionide: parammastoma
Din zona vestibulara cu resurse trofice mai abundente ( detritus vegetal, sol despadurit ) s-au colectat colembole, Pseudosinella sp., iar in profunzime oligochetul Deurohanna rubida, gasteropodul cu Oxychilius glaber, Aegopinella minor, Vitrea diaphana, Orcula jetchinii, isopodul Hylouiscus transilvanicus, diplopodul Chromatoiulus sp., Diplure, Coleoptera.

Paleontologie

In capatul " Galeriei Iucu Marius " ca si la finalul " Galeriei celor 100 " au fost identificate cranii si resturi de Ursus Speleus, dupa "Galeria cu Gasteropode" mandibule de Felis sylvestris si Lupus europaeus si un fragment de mandibula juvenila Ovis sau Capra.

Arheologie

Nu au fost identificate fragmente ceramice s-au urme de locuire

Conservare

Pestera ste bine conservata. In prezent pestera nu este protejata de poarta deoarece a fost distrusa de viitura care a si blocat accesul in pestera fiind colmatati peste 10 m de galerie.
Constatare la care s-a ajuns dupa o incercare de decolmatare a intrarii.
Lucrarile de conservare ale pesterii sunt asigurate de catre Asociatia Speologica Exploratorii.

Descrierea cavitatii

Intrarea actuala a pesterii a fost dezobturata prin derocarea si decolmatarea a peste 2 m cubi de roca calcaroasa si materiale aluvionale fiind puternic descendenta dezvoltata pe fete de strat inclinate la 55º.
Dupa 8 m se intercepteaza primul curs subteran " Activ 1 ", urmeaza o galerie descendenta dar lejera pe o portiune de 12 m.
In stanga o galerie ascendenta, la inceput cu sectiune de 0,2 / 0,1 m. ce ne conduce in prima salita " Vestibulul " unde se gaseste poarta metalica de protectie a pesterii. Dupa 5 m. se ajunge intr-o diaclaza de 15 m inaltime si 1 - 5 m. latime ce da in " Sala Restaurant " unde podeaua este presarata cu blocuri de prabusire desprinse din tavanul inclinat la 45º pe directia SE.
De aici se bifurca 3 galerii. Spre ESE galeria " Iucu Marius ". In aceasta galerie, dupa " Sala cu Ciuperci " interceptam " Activ 2 " ce are 2 ramuri de alimentatie. Deasupra " Activului 2" se poate urca pe un horn de 10m. la un ataj superior ale carui galerii ajung pana deasupra " Salii cu Ciuperci".
Din " Galeria Iucu Marius " urmeaza o portiune fosila, bogat concretionata. Finalul galeriei este constituit de un sistem labirintic, cu multe prabusiri.
Din " Sala Restaurant " spre SV merg 2 galerii : una ascendenta, se termina in fund de sac dupa 15 m. si cealalta " Galeria Exploratoriilor " descendenta la inceput apoi continuand pe " Activ 2 ".
Inaintand trecem pe langa 2 galerii laterale, una ascendenta, " Sala Ascunsa " si una pe stanga " Galeria 1 Mai ".
Dupa 26 m ajungem in " Sala cu Fereastra ".
La capatul galeriei Exploratorilor urmeaza " Tunelul " lung de 6 m. Debusarea in " Sala Puturilor " peste o saritoare de 2 m. care are 3 puturi de 6, 8 si 11 m.
Continuam pe " Galeria Motas ", la stanga cu o galerie activa in care sunt 2 ponoare. Urmeaza activul din amonte, iar in dreapta se afla un diverticol fosil de 90 m., ce prezinta la final un puternic curent de aer.
In partea NE a " Salii Lespezilor " este o mica galerie unde intalnim " Activul 4 " cu originea necunoscuta.






    Rezervatia Stiintifica Pestera Rasuflatoarei


Cod : 2240 / 79

Bazin : Versantul drept al Cheilor Carasului

Localizare

Comuna Carasova; Valea Caras; Versantul Drept

Date morfometrice

Dezvoltare : 740 m; Extensie: 170,0 m
Denivelare totala : 35.5 m
Denivelare negativa : 0 m; Denivelare pozitiva: 35.5 m

Geologie

Roca : Calcar
Virsta : Barremian Aptian inferior

Morfologie

Numar intrari : 1; Numar etaje : 1; Tip de retea : dendritica

Tipologie : cavitate de dimensiuni mari

Forme de eroziune : Nivele de curgere, culise laterale,

Forme de coroziune : Hieroglife, Marmite inverse, Lapiezuri, alveole, pereti rugosi, excavatii de egutatie, sali de confluenta, cupole de coroziune, galerii tip metrou, anastomoze.

Forme de desprindere : cupole de prabusire, surplombe, poduri si arcuri, plane de litoclaze

Umplutura : blocuri izolate, planseu de blocuri, conuri de grohotis lateral, cruste descuamate, goluri colmatate, depozite vegetale.

Speleoteme : stalactite, stalagmite, cruste, perle discuri, clusterite, mondmilch, piele de leopard, domuri, draperii, baldachine, coloane, coralite, baraje concretionate, monocristale, anemolite - toate deosebit de abundente, de dimensiuni variabile unele foarte mari.

Hidrologie

Tip hidrologic: Fosila

Referinte

Asociatia Speologica Exploratorii
Descoperitor : Karban Gunther; Data 09.05.1982
Cartare : Karban G., Osan C., Iucu M., Nania V., Tigla M., Fischer W., Muntean E.
Situatia cartarii : Terminata; Data : 16.05.1982
Numar de inregistrare : 731 / 31.08.1982

Meteorologie

Ventilatie : curenti slabi pe hornuri
Umiditate : umeda ( cca. 95% in final )
Temperatura :
exterior ( h. 16:00 ) aer 24º C
galeria si salita de acces spre poarta 10,8º C aer; 10,2º C sol
Sala cu Radacini 11,4º C aer; 10,8º C sol
Sala Hornului ( in final ) 10,0º C aer; 9,4º C sol

Biospeologie

Pestera cu resurse trofice sarace : argila putin detritus vegetal ( exceptie Sala cu Radacini ) si animal ( dejectii ). Lipsesc total lemnele putrezite sau neputrezite ca urmare fauna de planseu fiind saraca.
Exista destule elemente cavernicole troglofile ( posibil chiar trogolobii ) - printre diplopodele si collembolele inca nedeterminate.
Fauna parietala este bine reprezentata prin elemente subtroglofile caracteristice.
Pestera reprezinta un interes deosebit prin resturile scheletice, multe fosile, concretionate - care ar trebui studiate de specialisti la fata locului ( fiind inglobate in crusta stslagmitica ), ca de exemplu cele din Sala Ursilor.

Paleontologie

Sala Ibex : Capra Ibex - craniu concretionat
Sala Ursilor : Ursus Spelaeus - cranii si oase concretionate
Sala Hornului Final : Ursus Spelaeus - canini
Chiropter - mandibula
Rozatoare - mandibula

Arheologie

Nu au fost identificate fragmente ceramice sau urme de locuire.

Conservare

Pestera este intacta, cu un regim de parcurgere special fata de celelalte pesteri protejate datorita importantei.
Pestera este protejata de o poarta cu doua sisteme de inchidere. Lucrarile de conservare a pesterii sunt asigurate de catre Asociatia Speologica Exploratorii.

Descrierea cavitatii

Intrarea pesterii are forma unei fisuri orizontale in parte astupata cu bolovani. Debuseaza intr-o galerie joasa sub forma unei salite cu planseul de argila uscata din care rasar radacinile arborilor de langa pestera.
Din salita continuam inaintarea trecand printr-o " gaura de soarece " mult largita de exploratori si patrundem intr-o salita de 1,5 m pe care o traversam coborand pe o galerie joasa pana la poarta metalica ce incheie pestera.
Trecem prin poarta ajungand intr-o galerie joasa pe care mergem taras cca. 10 m. pana in " Sala Vestiarului ", loc din care trebuie schimbata salopeta si incaltarile cu altele curate sau noi.
Salita are partea SE si SV blocata de un baraj stalagmitic pe care il trecem in partea cea mai estica a salitei printr-un loc ingust intr-o sala imensa de 30 m lungime 8 m latime si 9 m inaltime, numita " Sala Lumanarilor ".
Denumirea vine de la stalagmitele tip lumanare de pana la 2 m inaltime ce ocupa aproape intrg planseul salii.
Din sala se ramifica doua hornuri unul spre NV si urca pana la + 14,5 m si celalalt spre SE de forma unor galerii ascendente si descendente cu multe prabusiri.
Avansam in pestera mergand spre SV printre stalagmitele lumanari cotind spre stanga usor pe o galerie joasa de 0,5 m patrundem intr-o noua sala " Sala cu Radacini ".
Aceasta sala frumos concretionata si cu stalagmite, stalactite, scurgeri, microgururi, cuiburi de perle, are in partea ei vestica un horn de 4 m.
Traversam spre E si patrundem in " Sala Ibex " al carei planseu este captusit cu gururi, intr-unul din ele gasim si un craniu calcificat, banuit de descoperitori a fi de Capra Ibex.
In partea cea mai estica a salii spre N un horn de 7 m ne conduce intr-un etaj superior cu galeri si hornuri ce urca pana la + 24 m.
Revenim in " Sala Ibex " si o luam spre S patrunzand intr-o galerie cu argila umeda si apa in perioadele cu multe ploi, galerie ce este inchisa de un baraj stalagmitic prin care trecem cu mare atentie ocolind in spatele lui si un dom stalagmitic de unde galeria isi schimba aspectul, devenind inalta si lata cu multe scurgeri parietale, crusta stalagmitica, stalactite, stalagmite, gururi, hornuri.
Galeria pe aproape 100 m pastrand aceasi directie, NV - SE, fiind denumita " Galeria Metroului ".
La 35 m profunzime de barajul stalagmitic amintit, in partea de NE, galeria intersecteaja un mic afluent a carui apa se absoarbe in mici ponoare, debitul fiind foarte mic la data descoperirii, 09.05.1982.
La 70 m profunzime de barajul stalagmitic pe dreapta ( NV ) o serie de doua hornuri urca pana la + 19 m.
Revenim in Galeria Metroului si dupa 30m patrundem intr-o sala imensa 25 / 15 / 15 " Sala Bifurcatiei " din care se ramifica o serie de 4 galerii.
Doua spre E una, ascendenta, alta orizontala, una spre S ce duce in " Sala Ursilor " continuind apoi spre SV pana la un horn de + 35 m ce constituie si cota maxima pozitiva a pesterii.
Pe planseul " Salii Ursilor " sunt imprastiate sau ingropate cranii si oase de Ursus Spelaeus circa 14 bucati de diferite marimi.
In " Sala Bifuratiei " se gaseste o coloana de cca. 10 m si cea mai mare stalagmita din pestera de 3 m situata la intrarea in " Galeria Vestica " ce ne conduce dupa 35 m in " Sala Finala " cu planseul presarat de gururi si stalagmite.
Ca o observatie se poate aminti ca aproape intreaga " Galerie a Metroului " trebuie strabatuta cu incaltaminte curata sau descult, datorita crustei stalagmitice de un alb imaculat.
In " Sala Bifurcatiei " se gasesc de asemenea si stalagmite ramificate, crusta parietala, gururi, etc.


Asociatia Speologica
EXPLORATORII
Asociatia Speologica Exploratorii
IUCN
Rezervatii Naturale
Rezervatii Naturale
Pestera Comarnic
Pestera Comarnic
Parcul National
Cheile Nerei - Beusnita
Parcul National Cheile Nerei - Beusnita
Parcul Natural
Portile de Fier
Parcul Natural Portile de Fier
Geoparcul Anina
Geoparcul Anina
Acces la Apa Nepoluata
Apa Nepoluata
 

Intrebari sau comentarii ? Observatii sau sugestii pentru noi ?
Va rugam contactati - ne !
Asociatia Speologica Exploratorii
Str. Sportului, Nr 5, Sc 3, Ap 3, Cod 320110, Resita,
Caras - Severin, Romania
Telefon 0721147774, 0742028406
e-mail : aser_ro(at)hotmail.com
e-mail webmaster : itdep_er(at)yahoo.com



Copyright © ASE 2003 - 2010
Dreptul de autor si politica de proprietate intelectuala | Declaratie de confidentialitate | Termeni si conditii