|
|
|
Teritoriul Parcului este situat in partea centrala a judetului Caras-Severin, ocupand o suprafata de 36.664,80 ha ce include 10 Rezervatii declarate si 8 Rezervatii propuse.
Este un veritabil "compediu geologic si geomorfologic".
Osatura principala o prezinta Muntii Semenic ce se desfasoara ca o dorsala orientata pe directiile NNE - SSV care, structural, apartin Carpatilor Meridionali.
Cele mai multe masive din Carpatii Meridionali, inclusiv M-tii Semenic apartin domeniului getic care a trecut de mai multe ori prin stadiul de geosinclinal si a cunoscut tot atatea stadii de structogen, fiecare cuplu reprezentand un ciclu tectono-magmatic ( ciclu prebaikalian, baikalian, hercinic ) in care formatiunile acumulate au fost metamorfozate regional si transformate in formatiuni cristolofiliene. In structura actuala, acestea formeaza masivele cristalinele prealpine.
Ciclul prebaikalian cuprinde formatiunile cele mai vechi, geosinclinalul recunoscut in domeniul getic, care au fost metamorfozate in conditii de temperatura si presiune ridicata generand sisturile cristaline mesometamorfice. In M-tii Semenic, ele reprezinta prelungirea din seria de Sebes-Lotru cu grosimea la E in jur de 25 km. In cadrul seriei de Sebes-Lotru, s-au separat 5 complexe litostratigrafice :
complexul paragnaiselor cu silmunit si intercalatii de roci carbonatice ;
complexul paragnaiselor si gnaiselor cuarto-peldspatice ;
complexul cuartitelor ;
complexul micasisturilor ;
complexul orto-amfibolitelor si a formatiunilor manganifere.
In stiva de sisturi cristaline se constata o predominare a gnaiselor in partea bazala, iar in cea superioara a micasisturilor. Ciclul tectono-magmatic baikalian a generat in conditii de temperatura si presiune moderata sisturi cristaline epimetamorfice care, in M-tii Semenic, se gasesc la S de Valea Nerei dispuse peste sisturile cristaline prebaikaliene.
In Paleozoic, domeniul getic, respectiv zona Parcului National Semenic-Cheile Carasului s-a comportat ca o arie rigida supusa temporar peneplenizarii in anumite zone a cunoscut o faza de acumulare corespunzatoare Carboniferului superior-Panonianului inferior (Resita-Secu-Garliste-Ciudanovita).
Relief
Formatiunile geologice sunt constituite din roci metamorfice, magmatice si sedimentare, apartinand domeniilor getic si danubian, parautohtonului de Severin si depresiunilor posttectonice. De-a lungul unei linii care trece pe la est de Caransebes - Turnu Ruieni - Armenis - Teregova - Luncavita, geticul incaleca spre est domeniul danubian. In cea mai mare parte, Semenicul este format din sisturi cristaline intens metamorfozate, predominand cele mezometamorfice, iar cele epimetamorfice existand cu totul limitat in partea centrala a regiunii. Sisturile cristaline mezometamorfice apartin seriei de Sebes-Lotru, denumita regional seria de Timis, iar cele epimetamorfice, seriei de Minis. Cristalinul getic din Masivul Semenic se caracterizeaza prin cute mari, drepte si relativ simetrice, desfasurate paralel cu directia catenei muntoase. Muntii Aninei sunt formati din sisturi cristaline peste care sunt dispuse rocile sedimentare ce formeaza sinclinoriul Resita Moldova Noua, puternic cutat si tectonizat.
Rocile eruptive, apartinand domeniului getic si celui danubian, sunt reprezentate prin granitoidele sinorogene de Poneasca si Lindenfeld - Buchin intalnite si in perimetrele varfurilor Semenic, Piatra Goznei, Piatra Nedeea si prin corpurile mai mici de granodiorite si tonalite de la Slatina -Timis, varsta lor fiind paleogena.
Sedimentarul mezozoic este reprezentat prin pachete groase de calcare recifale, care stau discordant peste cristalinul metamorfic al seriei de Minis, iar catre nord, el vine in contact cu granitoidele de Poneasca, gresii de mai multe tipuri si marne. Prezenta acestui sedimentar in regiune poate fi remarcata pe un aliniament foarte restrans din sud-vest.
Sedimentarul neozoic sta transgresiv peste unitatile tectonice formate anterior si este reprezentat printr-o gama larga de formatiuni- argile, marne, conglomerate, nisipuri , pietrisuri etc. In sectorul sudic al Culoarului Caransebes, la partea superioara a sarmatianului, exista o abundenta de pietrisuri si nisipuri cu intercalatii de marne si lentile de carbuni reprezentand pannonianul inferior. Pontianul se afla situat pe marginile zonelor depresionale, depasind transgresiv toate celelalte depozite neogene, fiind constituit din argile si argile nisipoase.
Cuaternarul este prezent la periferia Masivului Semenic, in sectoarele depresionare, pe sectoare de versanti, unele interfluvii joase si in cadrul vailor: pleistocenul inferior, alcatuit din pietrisuri, nisipuri si argile, ce formeaza complexul stratelor de Candesti; pleistocenul mediu reprezentat prin depozite loessoide, iar pleistocelul superior prin pietrisuri nisipuri si argile roscate. Holocenul inferior este reprezentat prin pietrisuri si nisipuri cladind, mai ales, prima si a doua terasa a raurilor, in timp ce holocenul superior constituie majoritatea aluviunilor luncilor si albiilor minore.
Formatiuni paleozoice
Carboniferul ( Formatiunea de Resita ).
- Membrul de Doman.
Aceasta unitate reprezinta un complex brecios-conglomeratic gros de 100-300 m. In partea inferioara este format doar din brecii grosiere. Acestea trec progresiv in alternante de conglomerate si brecii cu elemente tot mai marunte spre partea superioara. Nu au o stratificatie evidenta.
Elementele sunt formate exclusiv din sisturi cristaline si sunt prinse intr-o matrice fina provenind de asemenea din roci cristaline.
- Membrul de Lupacu Batran.
Acest membru reprezinta complexul conglomeratic-grezos, gros de 200-400 m . In partea inferioara predomina bancurile mai groase de conglomerate si brecii cu elemente de dimensiuni medii, cu intercalatii subtiri de microconglomerate, gresii grosiere si argile grezoase. In partea superioara predomina gresiile silicoase sau calcaroase, in bancuri metrice, cu intercalatii decimetrice de conglomerate, microconglomerate,argile grezoase cu resturi de flora, argile carbunoase si strate de carbune.
- Membrul de Lupac
Reprezinta complexul grezo-argilos, gros de 150-300 m. Partea inferioara este predominant grezoasa, pe cand cea superioara este predominant argiloasa, cu sferolite feruginoase. In cadrul acestei succesiuni este cuprins si complexul carbunos.
Sedimentarul - Roci carbonatice
Formatiunea de Steierdorf cu trei membrii:
- Membrul Conglomeratic de Budinic (Hettangian pro parte);
- Membrul Grezos de Valea Terezea (Hettangian pro parte-Sinemurian);
- Membrul Argilitic de Uteris (Pliensbachian);
Primii doi membrii sunt reprezentati in esenta prin rudite, arenite, lutite, cu intercalatii de sisturi carbunoase si carbuni cu macroflora ( Zamites schmiedelii, Nilsonia orientalis, Ptilophyllum ririgidum, Ginkgoites taeniatus, etc. ) si microflora ( Cyathidites minor, Dictyophyllidites harrisi, Vitreisporites pallidus, Lycopodiacidites regulatus, Osmundacidites wellannii, etc. )
Cel de-al treilea membru este alcatuit din argilite bituminoase cu rare resturi de macroflora si cu o relativ bogata asociatie de microflora, specii semnificative pentru varsta ( prin debutul lor in Pliensbachian ) fiind Foveosporites multifoveolatus, Calliallasporites dampieri, Perinopollenites elatoides.
- Formatiunea Marnelor de Dealul Zanei ( Toarcian-Callovian inferior ) - marne cu lumasele de lamellibrachiate ( frecvente corbule mici ) cu Pseudogrammoceras cf. quadratum, Grammoceras fallaciosum si Hildoceras bifrons ( Toarcian ), marne si marnocalcare cu Leioceras opalinum, Ludwigia murchisonae, Graphoceras concavum ( Aalenian ), Gervillia lanceolata, Ostrea acuminata ( Bajocean ), Bositra buchi, Delecticeras delectum si Clydoniceras discus ( Bathonian ), marnocalcare cu concretiuni de calacre grezoase cu Macrocephallites macrocephallus ( Callovian inferior ).
- Formatiunea Calcarelor de Gumpina ( Callovian mediu ) - calcare grezoase silicioase, in baza cu un nivel cu elipsoizi de silice, cu Reineckeia anceps.
- Formatiunea Marnocalcarelor de Tamasa ( Callovian superior-Oxfordian inferior ) - marnocalcare grezoase cu Kosmoceras duncani, K. spinosum, K. gr. ornatum, Euaspidoceras perarmatum si Arisphinctes plicatilis.
- Formatiunea Calcarelor de Valea Aninei ( Oxfordian superior-Kimmeridgian inferior ) - calcare cu interstratificatii silicoase cu Colomisphaera fibrata.
- Formatiunea Calcarelor de Bradet ( Kimmeridgian superior - Tithonian inferior ) - calcare nodulare cu Aspidoceras acanthicum, Physodoceras cyclotum, Subplanitoides contuguus, Virgatosimoceras rothpletzi etc.,Carpistomiosphaera malmica.
- Tithonianul superior - este inclus in partea inferioara a Calcarelor de Marila - calcare micritice cu Crassicollaria.
Cretacicul inferior
- Formatiunea Calcarelor de Marila ( Berriasian inferior si mediu ) - calcare micritice cu Pseudosubplanites grandis, Spiticeras ( Negreliceras ) paranegreli, Calpionella alpina si C.elliptica.
- In partea terminala prezinta o alternanta de calcare si marne cu Fauriella cf. boissieri, F. latecostata si Berriasella callisto, sau intercalatii de calcare si marne cu Fauriella cf. boissieri, F. latecostata si Berriasella callisto, sau intercalatii de calcare alodapice cu Protopeneroplis ultragranulata.
- Formatiunea Marnelor de Crivina, ( Berriasian superior-Valanginian superior pro parte ) - marne si marnocalcare cu o bogata asociatie de amoniti dintre care cei mai importanti sunt Thurmanniceras pertransiens, Th. Thurmanni, Bochianites neocomiensis, Kilianella roubaudiana si saynoceras verrucosum.
In partea de vest a zonei ( Ilidia ) Marnele de Crivina contin intercalatii de calcare alodapice cu Feurtillia frequens si Macroporella praturloni.
Varsta demonstrata de amoniti este sustinuta si de asociatia de calpionellide: Calpionellopsis simplex, C. oblonga si Calpionellites darderi.
- Formatiunea Calcarelor de Plopa, ( Valanginian superior pro parte - Aptian ), cu doi membri:
- Membrul Calcarelor de Valea Lindinei, ( Valanginian superior pro parte-Hauterivian ) - micrite si pelmicrite cu frecvente accidente silicoase cu amoniti (Olcostephamus astierianus, O. cf. filosus, O.cf. scissus si Acanthodiscus radiatus ), foraminifere hemipelagice ( Montsalevia salevensis, Haplophragmoides joukowskyi, Spirilina italica ) si calcisfere ( Cadosina fusca cieszynica, Stomiosphaera achinata ). Sunt depozite cu caractere asemanatoare celor depuse in zona de taluz si la baza acestuia, ce fac trecerea spre depozitele de platforma carbonatica ale Barremian-Aptianului.
- Membrul Calcarelor de Valea Nerei ( Barremian inferior )- calcare in bancuri masive, predominant bio-acumulate, uneori cu corali, hidrozoare/stromatoporoidee rare si pachiodonte, cu o bogata asociatie de foraminifere si alge calcaroase, dintre care mai importante biostratigrafic sunt: Paracoskinolina Jourdanensis, Cribellopsis thieuloyi, Paleodictyoconus cuvillieri, Similiclypeina paucicalcarea, Salpingoporella genevensis S. muehlbergii si S. melitae.
- Formatiunea Calcarelor de Valea Minisului ( Barremian superior-Gargasian ) - calcare bio-acumulate cu intercalatii marnoase, cu Toucasia carinata, T. compresa, Requienia cf. gryphoides, Cladocoropsis cretacica, Salenia prestensis, Heteraster oblongus, Terebratula sella, Trochonerita mammaeformis si o bogata ascociatie de foramifere si alge calcaroase. Dintre foramifere, cu importanta deosebita sunt orbitolinidele: Paracoskinolina maynci, Paleodictyoconus arabicus, Palorbitolina lenticularis, Praeorbitolina cormyi, Orbitolina ( Mesorbitolina ) gr. parva-minuta O.( M. ) subconcava si O.( M.) texana, la care se adauga Neotrocholina friburghensis. Dintre alge, Heteroporella Tominae are o repartitie restransa doar la aceasta entitate litostratigrafica.
- Calcarele de Valea Nerei si Calcarele de Valea Minisului sunt depozite de platforma carbonatica ce alcatuiesc in ansamblu un un sistem biosedimentar urgonian.
- Formatiunea Gresiei de Gura Golumbului, ( Clansayesian superior - Albian ) - gresii glauconitice cu intercalatii subtiri de argile grezoase si rare bancuri de calcare grezoase, cu amoniti: Hypacanthoplites cf. multispinatus, Douvilleiceras mammilatum, Hoplites aff. Escragnolensis, H. cf. Radimnei, Albianul apare intr-un facies calcaros grezos ( Formatiunea Calcarului gresos de Radimna ) cu Paraphyllum primaevum.
Stabilirea prezentei Clasayesianului in baza Gresiei de Gura Golumbului demonstreza ca scurta intrerupere de sedimentare corespunzatoare primei faze getice a avut loc in Gargasianul terminal-Clansayesianul inferior.
|
|
|
Asociatia Speologica
EXPLORATORII |
|
| Rezervatii Naturale |
|
| Pestera Comarnic |
|
Parcul National
Cheile Nerei - Beusnita |
|
Parcul Natural
Portile de Fier |
|
| Geoparcul Anina |
|
| Acces la Apa Nepoluata |
|
| |
|
