|
|
|
Judetul Caras Severin este unul dintre cele mai mari judete ale tarii, situar in sud vestul Romaniei,
in partea de sud a provinciei istorice " Banat ", zona muntoasa fiind numita si " Banatul Montan ".
Muntii Banatului fac parte din Carpatii Meridionali. In partea de sud Banatul este marginit de Dunere,
unul dintre cele mai mari si importante fluvii ale Europei.
Muntii din aceasta zona ofera atractive si spectaculoase posibilitati de excursii montane.
Daca va place aventura, drumetia, sporturile de iarna, sporturile nautice, ciclismul, alpinismul sau
speologia, daca va atrage farmecul baroc si unic al culturii banatene si sarmul inconfundabil al oamenilor
de aici, atunci veniti sa descoperiti Banatul Montan, un loc al ospitalitatii si unul ditre cele mai
frumoase tinuturi ale Romaniei.
|
|
|
Muntii Semenicului, care culmineaza in Varful Piatra Goznei 1.447 m, reprezinta un important nod orohidrografic. Relieful coboara la nord de Vf. Semenic pana spre Vf. Nemanu Mare 1.122 m.
In regiunea izvoarelor Timisului se gaseste depresiunea Garana. In muntii Semenic nu se intalnesc urme glaciare, ci doar efectele modelarii periglaciare depresiuni nivale, valuriri, varfuri piramidale etc..
Situata la 1400 metri altitudine, ofera o baza de cazare diversa ( hotele, cabane, vile, casute ). Statiunea este dominata de cele trei varfuri de maxima altitudine a Muntilor Semenic : Varful Piatra Gozna 1447 metri, Varful Semenic 1446 metri, Varful Piatra Nedeia 1437 metri.
De aici pornesc multe trasee turistice spre Muntii Aninei si Muntii Almajului. Tot aici se gaseste biserica de lemn " Sfantul Prooroc Ilie ", monument de arhitectura populara religioasa.
Biserica de lemn, construita in 1945 - 1946, pe temelie din piatra si fier, dupa modelul bisericilor de lemn din Maramures.
Lacul crio - nival, glaciar, Baia Vulturilor, sau Adler Bad, cu o suprafata mica, diametru de aproximativ 4 m, situat in platoul Semenic, intre varfurile Semenic si Piatra Nedeei, are o apa cristalina, foarte rece, a sata la baza multor legende.
Este situata in cadrul Ocolului Silvic Nera, Se afla in teritoriul administrativ al localitatii Prigor, Valiug fiind cea mai apropiata localitate, rezervatia avand o suprafata 5.028,0 ha, altitudinea maxima 1.400m. Localizarea geografica - central - latitudine 45( 07' longitudine 22( 05'
Incadrarea in Regiunea Biogeografica Europeana (conform normelor europene):Panonica, incadrarea in Ecoregiunea Romaniei (conform Strategiei Nationale pentru Conservarea Biodiversitatii): Muntii Banatului.
Categoria si tipul ariei protejate: Aria protejata Categoria IV
Caile de acces: Se merge pe Drumul Judetean Resita - Valiug - Crivaia si in continuare pe drumurile comunal si forestier Crivaia - Vila Klaus - Barzavita (canton). De aici, se merge pe drumul forestier pana la cantonul Cosava, in apropierea caruia se afla rezervatia.
Criterii de identificare a habitatelor: Vegetatie - Padure / Geomorfologice - Munte / Geologice - Domeniul cristalin.
Principalele tipuri de habitate din aria protejata : Paduri
Asezare din epoca fierului ( Hallstatt ), " mora din sat " se constituie ca monument istoric.
Localitate atestata din anul 1792 sub numele de Franzdorf, a fost infiintata ca o colonie a muncitorilor forestieri veniti din Austria.
Asezata la 600 m altitudine, pe cursul raului Barzava, la poalele Muntelui Semenic, este una dintre cele mai frumoase localitati din Banatul Montan datorita in special peisajului si celor doua lacuri de acumulare situate pe Barzava, in amonte Gozna si in aval Breazova.
Sau Lacul Valiug, nu este cuprins in interiorul parcului dar se afla la limita acestuia. Se gaseste in imediata apropiere a localitatii Valiug.
A fost construit in 1953, are o lungime de peste 3 kilometri, o suprafata de 66,2 hectare si o capacitate de aproape 12 milioane de metri cubi.
Se pot practica sporturi nautice, existand debarcadere dotate cu ambarcatiuni si pontoane, lacul reprezentand tot odata un loc ideal pentru relaxare, distractie, baie si plaja.
Amplasata pe marginea sudica a Lacului Gozna, la altitudinea de 650 metri, intr-o poiana inconjurata de paduri dese, este a doua baza turistica ca marime si importamta din Muntii Semenic.
Factorii climatici locali, adapostul padurii si al culmilor montane, aerul tonifiant cu mult ozon, creaza admosfera perfecta pentru relaxare, odihna si refacere. Statiunea ofera posibilitati de excursii pe trasee turistice, sporturi nautice, cazare si distractie.
Din capatul Lacului Gozna se continua pe drumul silvic in amonte pe Raul Barzava aproximativ 45 minute.
Aici se afla un mic parc pentru relaxare si agrement, se poate practica pescuitul sportiv in raul Barzava, tot aici se gaseste si pastravaria.
Este situata pe malul lacului de acumulare Trei Ape, la o altitudine de 850 metri, aflandu-se in imediata vecinate ( 10 minute ) a localitatilor Garana si Brebu Nou.
Aici se pot practica sporturi nautice, plimbari cu barci si hidrobiciclete, existand multiple posibilitati de cazare la hotel, cabane, casute, pensiuni, camping.
Lacul are o suprafata de 45 hectare si un volum de 6,3 milioane de metri cubi, reprezentand cel mai inalt lac de acumulare din Masivul Semenic.
Lacul este format prin bararea a trei ape, Raul Brebu, Raul Gradistea si Raul Semenic care se intalnesc aici spre a da nastere Raului Timis.
Desi este inafara parcului, Raul Timis izvoraste din parc si il prezentam aici ca un traseu ce poate fi parcurs de turisti.
Principalul colector al apelor din judetul Caras Severin, raul Timis, isi aduna apele de pe o suprafata de 5.248 km², in cadrul careia relieful prezinta cele mai variate forme.
Izvoarele sunt in zona platoului Muntilor Semenic. In aval de barajul de la Trei Ape, isi continua traseul pe o vale ingusta cu pante de scurgere destul de mari avand aspectul unor chei.
In dreptul localitatii Teregova isi schimba directia de curgere spre nord, taindu-si un sector scurt de chei pana in amonte de Armenis, unde se afla si confluenta cu Raul Hideg sau Raul Rece, care-si are izvoarele in Masivul Tarcu - Godeanu.
Asezata pe o muchie de deal la 935 merti altitudine, intr-un peisaj dominat de silueta Semenicului, este un sdevarat sat de vacanta cu multiple posibilitati de cazare in pensiuni turistice.
Se remarca prin arhitectura specifica satelor de munte germane, satul fiind locuit o dinioara de o populatie germena originala din Muntii Sudeti ai Cehiei.
La inceputul anilor '90 acestia au emigrat in masa, unii dintre ei reintorcandu-se si deschizand pensiuni turistice.
Pe coama dealului, chiar inainte de intrarea in Garana, dinspre Valiug, este instalata o expozitie permanenta de scluptura, rod al taberelor anuale de scluptura.
Prima tabara de scluptura a fost organizata de artistul Bata Marinov in 1996 cu ocazia unui simpozion international de scluptura.
Anual, aici la Garana, se desfasoara Festivalul International de jazz.
Organizat pentru prima data in 1997, festivalul aduce la Garana mari artisti si foarte multi turisti si iubitori ai genului.
Sat tipic banatului montan, in care se poate observa ansamblul de gospodarii tipic germane, de colonizare, din perioada 1812 - 1813.
Lacul de acumulare Breazova, situat la iesirea din Valiug spre intrarea in valea Barzavei, aval, este inafara parcului, dar in imediata apropiere a limitei acestuia.
Functioneaza din anul 1909 in scop hidroenergetic si pentru alimentare cu apa. Are o suprafata de 12,6 ha si un volum de 1.130.000 mc.
In mijlocul lacului este o insuluita, iar barajul propriuzis este inalt si abrupt. Peisajul oferit de aceasta zona merita vazut.
Rezervatia Naturala Groposu
Padurile, predominant de fagete, sunt asezate pe versantul drept al raului Birzava, versantul stang al paraului Groposu, reteaua hidrografica fiind foarte bogata in paraie.
este situata inafara parcului insa porneste din imediata apropiere a limetei de parc.
Valea ingusta cu aspect de chei ce ofera peisaje interesante este parcursa de un drum forestier ce se constituie ca traseu cicloturistic.
In aval pe vale se ajunge la statiunea si Lacul Secu. Nu exista marcaj turistic, pe vale fiind un singur drum forestier.
Valea Barzava merge aproximativ paralel cu marcajul turistic banda rosie pe portiunea dintre Lacul Secu si Garana.
Nu se afla dar parc, der reprezinta capatul de nord al traseului turistic banda rosie.
Lacul de acumulare Secu construit in anul 1963, cu o suprafata de peste 105 ha si un volum de peste 15 milioane de metrii cubi, serveste la alimentarea cu apa si protectia Resitei impotriva inundatiilor, constituind tot odata un punct de agrement in cadrul Statiunii Turistice Secu.
Aici se pot practica sporturi nautice, fiind in acelas timp un loc placut pentru relaxare, plaje sau distractie.
Muntii Aninei, cuprinsi intre Valea Barzavei la nord, Cheile Nerei la sud, dealurile Bozoviciului, vaile Poneasca si Barzava la est, dealurile Oravitei si Depresiunea Lupacului la vest.
Muntii Aninei acopera aproximativ jumatate din suprafata parcului fiind alcatuiti din calcarele jurasice si cretacice.
Podisul carstic al Iabalcei se dezvolta pe dreapta Carasului. Intre Caras si Minis se gasesc o serie de culmi : Culmea Dobrii 635 m, Tilva Simion 899 m, Culmea Moghila 680 m, Polom 821 m, Culmea Porcaru - Rolu Nou 988 m.
In acesti munti se gasesc, in zona din parc, Cheile Carasului 19 km, Cheile Garlistei 9 km, Cheile Buhuiului 8 km, izbucurile Carasului, precum si pesterile Comarnic, Buhui si multe altele.
Sau Pestera Sodol, este singurul sit din pesteri care poate fi vizitat.
Se afla in raza localitatii Resita - Cuptoare, pe traseul turistic
Banda Albastra, in versantul drept al Vaii Sodolului.
La intrarea in Pestera Gaura Turcului se gaseste un zid medieval, din secolul XVI, lung de 5 metri, gros de 0,8
metri, construit din piatra de rau si mortar, distrus partial.
Conform legendei, populatia Satului Cuptoare s-a ascuns aici de turci, care in incercarea de ai scoate afara,
au construit zidul la intrarea in pestera si au facut focul in asa fel incat fumul sa intre in pestera pentru ca
satenii sa fie obligati sa iasa afara.
Pentru mai multe detalii » Pestera Gaura Turcului
Izbucul si cascada Sodolului
Sunt situate in imediata vecinatate a Pesterii Gaura Turcului.
Izbucul, in perioadele ploioase, se revarsa peste grohotisul acoperit de muschi.
Alaturi de cascada, de mici dimensiuni, situata cava mai in aval, Pesteria Gaura Turcului si izbucul creaza un obiectiv turistic interesant aflat la intrarea in Valea Sodolului Sec.
Cu aspect de chei inguste, vale abrupta, seaca, nu este deloc usor de parcurs, cu multe saritori peste blocuri de piatra si pereti calcarosi, ofera turistului un traseu de neuitat.
Avenul din Poiana Gropii este cel mai adanc aven din banat, cu galerii si puturi de mari dimensiuni, dintre care cel mai mare put atinge 72 metrii.
Avenul are doua ramuri principale ( sistemul 1 si 2 ) ce jonctioneaza printr-o galerie partial activa si o ramura secundara ( sistemul 3 ) ce ajunge la cota- 174 metrii.
Cele doua ramuri principale includ succesiuni de puturi verticale pana la cota - 125, de unde galeriile celor doua sisteme au caracteristici diferite.
Sistemul 1 este format pe o fractura si in lungul contactului litologic al calcarelor cu microconglomerate ce prezinta predominant forme de eroziune si desprindere.
Sistemul 2 si 3 includ galerii de dimensiuni reduse, cu o panta accentuata in care predomina formele de eroziune si coroziune.
De la cota - 200 in jos, galeriile si puturile sunt concretionate si adapostesc depozite aluvionare.
Situata in Banatul montan, intre municipiul Resita si orasul Anina, la intrarea in Cheile Carasului, atestata documentar in 1333, cu o populatie majoritara de origine croata. Biserica romano - catolica, datata din 1726 se constituie ca monument istoric.
Unul dintre cele mai spectaculoase peisaje din sud - vestul Romaniei este reprezentat de versantii stancosi cu vegetatie chasmophitica ce formeaza Cheile Carasului.
In aceasta zona salbatica se intalnesc pereti calcarosi de pana la 100 de metrii inaltime, numeroase culmi cu lapiezuri, grohotisuri si nelipsitele pesteri care dau un farmec aparte.
Cunoscuta si sub denumirea de Catatea Grat, se afla in raza Comunei Carasova pe Dealul Zaglavac, pe traseul turisctic
Triunghi Rosu.
Are o suprafata de 2.500 de metri patrati, iar initial a avut o forma ovoidala compusa din blocuri mari.
Elementele exterioare sunt reprezentate de cele doua santuri de aparare sapate in stanca naturala pe latura de
NE, aceasta fiind singura cale de acces.
Din zidul de incinta, cu grosimi intre 1,7 m si 3,2 m s-au pastrat fragmente pe latura nordica.
Pentru mai multe detalii » Cetatea Caras
Un sat mic si linistit, asezat pe marginea Cheilor Carasului, in apropiere de Prolaz, in drum spre Pestera Comarnic. In pesterile din zona au fost semnalate locuiri din perioada de tranzitie spre bronz si din epoca fierului. Satul fiind asezat in intregime pe calcar nu are nici o sursa de apa, astfel ca totte casdele colecteaza apa pluviala in bazine tip fantana.
Pestera este o bijuterie a carstului banatean, ofera peisaje de neuitat spre deplina sadisfactie a turistilor.
Pestera este monument al naturii si este incadrata in categoria III, IUCN.
Intrarea este situata in cadrul Ocolului Silvic Resita, in bazinul carstic Toplita - Comarnic, pe raza comunei Carasova, avand o suprafata de 0,10 ha.
Pestera este dezvoltata pe 3 nivele, cu galerii si sali de dimensiuni mari partial concretionate, cu forme de eroziune si coroziune reprezentative.
Depozitele speogenetice ofera posibilitatea efectuarii de studi paleogenetice pentru pestera si zona limitrofa.
Localizare : localitatea cea mai apropiata comuna Carasova, satul Iabalcea, Dealul Ponicova, Valea Comarnic, versantul stang; latitudine 45º10'42", longitudine 21º56'98"
Descrierea caii de acces :
Situata in raza satului Iabalcea ( comuna Carasova ), reprezinta o strapungere hidrologica a Ogasului Ponicova in calcarele care alcatuiesc Cleantul Putnata 681 m.
Intrarea Comarnic se afla in versantul stang al vaii cu acelasi nume, la circa 200 m de cantonul silvic Comarnic ( 440 m alt. ).
Intrarea Ponicova ( prin insurgenta ) se afla intr-o poiana mare, cu indicator C.M.N., situata in apropierea soselei, la 3,5 km distanta de canton in directia Anina ( 470 m alt. ).
Date morfometrice : dezvoltare 6201,5 m, denivelare 101,0 m, extensie 1081,0 m.
Vizitarea este deschisa tuturor categoriilor de varsta si se poate efectua numai in compania ghidului conform programului, altfel costitue infractiune.
Va recomandam sa aveti sursa proprie de lumina.
Traseul turistic are 1750 m lungime, iar parcurgerea dureaza cca. 2 h 30 min.
Pestera este in custodia Administratie Parcului National Semenic Cheile Carasului.
Pentru mai multe detalii » Pestera Comarnic
Este situata in cadrul Ocolului Silvic Anina, in teritoriul administrativ al localitatii Anina, aceasta fiind si cea mai apropiata localitate, rezervatia avand o suprafata de 578,00 ha, altitudinea maxima 790 m. Localizarea geografica - central - latitudine 45(05' longitudine 21(55' .
Incadrarea in Regiunea Biogeografica Europeana (conform normelor europene):Panonica, incadrarea in Ecoregiunea Romaniei (conform Strategiei Nationale pentru Conservarea Biodiversitatii):Muntii Banatului
Categoria si tipul ariei protejate: Aria protejata Categoria IV
Caile de acces: DJ Resita-Anina-Steierdorf si in continuare pe DF pana la cantonul Ceresnaia, situat la 1 km de rezervatie.
Criterii de identificare a habitatelor: Vegetatie - Padure / Geomorfologice - Deal Pestera. Principalele tipuri de habitate din aria protejata: Paduri.
Pentru mai multe detalii » Rezervatia Naturala Izvoarele Carasului
Raul Buhui este afluent de stanga al Carasului. Izvoraste din partea central - estica a Muntilor Aninei si se varsa in Lacul Buhui.
De aici in continuare patrunde in calcare, in care se adanceste intens pana la varsarea lui in Caras, formand Cheile Buhuiului pe o lungime de circa 8 km.
Pe cursul sau au fost amenajate lucrari de acumulare Lacurile Buhui si Marghitas, primul avand ca scop alimentarea cu apa a cartierului minier anina.
In aval de digul Lacului Buhui apa raului se pierde prin patul de calcare prin mai multe ponoare si apare in Galeria Sudica a Pesterii Buhui.
Dupa ce strabate pestera, pe cel mai lung sector subteran din Romania ( 3217 m ), la punctul Grota Buhui, o parte din apa este captata printr-o galerie lunga de circa 1280 metrii si dusa in orasul Anina, iar alta parte isi continua cursul spre nord si dupa ce alimenteaza Lacul Marghitas, parcurge sectorul de chei si apoi se varsa in Raul Caras.
Pe cursul raului Buhui, a fost amenajat in anul 1940 Lacul Marghitas, cu un volum de apa de cca. 200 mii m³ si o suprafata de aproximativ 4 ha, initial fiind utilizat pentru o microcentrala.
Astazi acesta acumuleaza si functiile de agrement si alimentare cu apa a complexului turistic de aici.
Localitate asezata intr-o vale larga si adanca, inconjurata de toate partile de dealuri inalte, impadurite. Se intalnesc peste 30 de monumente si zone istorice intre care gara, spitalul, bisericile romano catolice, cladiri industriale, etc.
Situata in bazinul carstic Buhui - Luca, in cadrul Ocolului Silvic Anina, pestera este incadrata ca monument al naturii.
Reprezentativitate - Important sistem carstic, cu cel mai lung traseu subteran de apa, 2100 m, din regiunea Banatului Montan si unul dintre cele mai lungi din tara. Contine un mare depozit paleontologic si numeroase forme speogenetice.
Activitati derulate in perimetrul rezervatiei - Captarea apei la iesirea din pestera si turism.
Localizare : localitatea cea mai apropiata Anina, Dealul Culmea Ursilor, Valea Buhui, versantul sting; latitudine 45º50'48'' longitudine 21º52'55''
Descrierea caii de acces :
Varianta 1 : Din Orasul Anina se merge pe sosea pana in Orasul Nou, de unde dupa cca. 1 km spre Saua Cuptoare. De aici se coboara in stinga drumului pe carare pina la intrarea pesterii ( resurgenta ).
Varianta 2 : Din Orasul Anina se merge pina la Cantonul Buhui de unde se continua spre Saua Cuptoare pina observam in stinga intrarea pesterii ( insurgenta ). Daca se continua pe acest drum dupa citevba sute de metri in stinga drumului la 30 m mai jos sunt situate celelalte 2 intrari : intrarea prin dolina si intrarea prin aven.
Date morfometrice : dezvoltare 6547,0 m, denivelare 41,0 m, extensie 1407,5 m.
Mai multe detalii despre Rezervatia Naturala Pestera Buhui
Pentru asigurarea debitului de apa necesar industriei din bazinul carbonifer Anina, a fost amenajat in anul 1884 un mic lac prin bararea cursului paraului Buhui, chiar la iesirea din pestera Buhui. Ulterior, in amonte de sectorul subteran al acestui parau, s-a construit un baraj lung de 60 m care a adunat in spatele lui un volum de ape de 500.000 m³.
Lacul actual are o suprafata de 9,8 ha si serveste in prezent la alimentarea cu apa a orasului Anina.
In zona lacului se intelnesc peiseje deosebite in orice anotimp, dar mai cu seama iarna cand oglinda apei ingheata partial sau chiar in intregime.
Situat in Cheile Minisului, a fost construit in 1985, are o suprafata de peste 70 de mii de m² si un volum de peste 500 de mii de m³.
Lacul constituie un loc perfect pentru relaxare oferind peisaje placute.
Strabatute de DN 57 B Bozovici - Anina, sunt situate inafara parcului.
Traseul banda albastra traverseaza cheile in dreptul Lacului Gura Golumbului inspre Parcul National Cheile Nerei Beusnita.
Cheile strapunse de pesteri, cu versanti calcarosi prezinta un interesant obiectiv turistic.
In apropiere se afla zona istorica rurala " Valea raului Garliste ", formata din ansamblul de mori : Moara lui Iorgovan Paun, Moara Branilor, Moara Andrisonilor. Pe multe din portile caselor se pot vedea si acum inscriptiile, reprezentand istrumente, cu care proprietarul era obligat sa se prezinte la datorie in caz de incendiu in sat.
Este situata in cadrul Ocolului Silvic Oravita, in teritoriul administrativ al localitatilor Anina si Goruia acestea fiind si cele mai apiate localitati, avand o suprafata de 517,00 ha, cu o altitudine maxima de 690 m. Localizarea geografica - central - latitudine 45º09' longitudine 21º57' .
Rezervatia este incadrata in Regiunea Biogeografica Europeana (conform normelor europene): Panonica, iar incadrarea in Ecoregiunea Romaniei (conform Strategiei Nationale pentru Conservarea Biodiversitatii): Dealurile Banatului.
Categoria si tipul ariei protejate: Aria protejata Categoria IV.
Caile de acces: DN Resita -Anina. Din Anina se merge spre nord pe firul raului Garliste.
Criterii de identificare a habitatelor: Vegetatie - Padure / Geomorfologice - Deal Pestera / Geologice - Domeniul sedimentar.
Principalele tipuri de habitate din aria protejata: Paduri, Pesteri.
Pestera Cu Apa din Cheile Garliste
Calea ferata Anina - Oravita
Traseul caii ferate continua pana la Iam si pana nu demult ajungea la Bazias, oferind un peisaj deosebit.
Ansamblul de arta inginereasca si arhitectura compus din calea ferata, gari, poduri, tunele si viaducte.
Oravita - Anina, calea ferata montana, prima de acest fel din tara si din Europa de SE. Terasamentul este taiat in stanca, zidit din blocuri mari de piatra peste adancimi de zeci de metri. Diferenta de nivel, de la plecare la sosire, este de 337 m.
14 tunele, din care, cele mai importante : Dohlob - 112 m, Sailer - 230 m, Maniel - 298 m, Garliste - 660 m, Polo - 990 m, viaducte din care Maidan - 115 m, Garliste - 130 m, gari, Oravita, Bradisorul de Jos, Lisava, Ciudanovita, Garliste, Anina.
|
|
|
Asociatia Speologica
EXPLORATORII |
|
| Rezervatii Naturale |
|
| Pestera Comarnic |
|
Parcul National
Cheile Nerei - Beusnita |
|
Parcul Natural
Portile de Fier |
|
| Geoparcul Anina |
|
| Acces la Apa Nepoluata |
|
| |
|
